Nu prea îmi găsesc cuvintele să vă povestesc cum a fost să stăm o săptămână în Norvegia. Simt că am fost plecați în altă lume, nu în altă țară așa că vă rog să mă iertați dacă nu sunt foarte coerentă dar am atâtea de spus și simt că nu am loc să scriu aici atât de mult cât aș vrea. 🙂
Ca să nu scriu un articol kilometric m-am gândit să împart povestea din Norvegia în 3 părți așa că astăzi vă voi spune primele impresii despre ceea ce am văzut, am simțit și am trăit cât am stat acolo.
Primul zbor cu avionul la 26 de ani
Yep! Nu mai zburasem niciodată așa că toată experiența zborului a fost ceva inedit pentru mine. A fost ceva apropiat de pragul magiei. Am zburat cu WizzAir de pe Budapesta până la Oslo și a fost o experiență foarte faină.
Trecând peste haosul din aeroport, am făcut check-in-ul, am trecut de primul security check din viața mea fără să bipăie poarta aia și apoi ne-am urcat la bordul avionului care avea să ne ducă pe altă planetă. Sau cel puțin mie așa mi s-a părut.
Uitându-mă pe geamul mic al avionului mi-am dat seama, încă o dată, cât suntem noi de mici în comparație cu lumea asta în care trăim. Mi se părea incredibil că suntem deasupra norilor, că vedeam soarele, albastrul cosmosului și curbura pământului. Da mă, din avion se vede clar că pământul nu e plat :))).
Velkommen til Oslo!
După aproximativ 2 ore și jumătate de zbor am aterizat în Oslo. Ne așteptam să fie super frig, dar n-a fost așa. Era un aer foarte… respirabil și curat. Nu era căldura asta sufocantă de la noi.
Primul șoc pe care l-am avut a fost faptul că în aeroport era foaaarte liniște. Era liniștea aia de îți e rușine să vorbești la telefon. Știți la ce mă refer? Am sunat-o scurt pe Doinița să-i spun că am ajuns și am închis repede ca să nu deranjez pe cineva. Desigur că treaba asta era doar în capul meu, că lumea vorbea la telefon, dar nu țipa nimeni, nu vorbea nimeni prea tare și toți își vedeau liniștiți de treaba lor.
Peisajele
De la Oslo până în Arendal unde trebuia să ajungem noi sunt vreo 260 km așa că la aeroport ne-a așteptat D. Tot drumul am stat cu ochii lipiți de geam de frică să nu pierd vreun peisaj superb.
Norvegia e o țară impecabilă din punct de vedere estetic. Peisajul munost se îmbină incredibil de frumos cu marea și cu lacurile din jur. E muuuult verde, multă pădure, multă apă și un cer albastru cu nori foarte aproape de pământ.
Dacă priviți un pic harta Norvegiei vă veți da seama instant de ce este denumită și „țara fiordurilor”. Fiord=golf maritim îngust, sinuos și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte. Asta înseamnă că peisajul muntos se împletește într-un mod care te lasă fără cuvinte cu Marea Nordului.
Casele sunt toate din lemn, vopsite în culori deschise (majoritatea fiind albe sau crem) și nimeni nu are garduri! Nu au simțul proprietății atât de dezvoltat ca și noi, astfel încât să-și ridice ziduri de apărare în jurul curții. Casele fiind destul de răspândite pe dealuri, stânci și maluri de apă, oamenii n-au simțit nevoia să-și construiască nici un fel de gard.
În cel mai fericit caz, au un gărduleț alb, în stil american. În rest, totul e spațiu deschis cu gazon verde și cu terase frumos amenajate în grădină, unde să poată oamenii să-și bea cafeaua liniștiți.
Și vă imaginați cât de frumos contrastează albul caselor cu albastrul mării și cu verdele pădurilor? E ceva ce nu poate fi descris în cuvinte… nici măcar fotografiile nu-i fac dreptate peisajului Norvegian.
Aș vrea să vă pot descrie cât de frumoase sunt peisajele Norvegiei, dar nu pot. Orice cuvinte aș folosi simt că nu pot exprima exact ceea ce am văzut acolo.
Limba
E o combinație dubioasă între engleză și germană. Are foaaarte multe consoane alăturate. Mulți j,n, k, p… Tonul e unul foarte vioi așa. Ai impresia că mereu sunt veseli și e cumva destul de melodioasă pentru o limbă nordică.
Ideea e că nu prea o înțelegi așa din prima (cum e italiana, de exemplu). Dar dacă știi engleză vei observa o mulțime de cuvinte similare și încet, încet îți poți da seama despre ce dicută doi oameni.
Traficul
În Norvegia toată lumea respectă regulile! Da! Inclusiv pe cele de circulație. Dacă limita e de 30km/h cu atât circulă oamenii. Limita maximă, chiar și pe autostrăzi e 110km/h și nimeni nu o depășește. Nu se aventurează nimeni în depășiri de șemcher, nu e nimeni oprit pe avarii la colț de stradă, toată lumea dă prioritate pe trecere pietonilor, nimeni nu parchează acolo unde îl taie capul și nimeni nu claxonează!
Într-o săptămână am auzit un singur claxon! Și claxonul ăsta era al unui autobuz ajuns în stație care anunța pasagerii că pot urca.
Șoferii nu sunt nervoși și nici grăbiți. Și să ne înțelegem că oamenii ăia au și șosele și mașini care le-ar permite să meargă cu o viteză considerabilă. Gândiți-vă că oamenii ăia au Tesle pe post de taxiuri așa că…
Din câte am înțeles, aproximativ jumătate din maișinile din Norvegia sunt electrice și până în 2025 (parcă) vor să devină prima țară care să aibă doar mașini electrice pe străzi.
În România mulți nici nu știu ce e aia Tesla și dacă știu și văd una prin oraș își fac poză lângă ea. Acolo mașinile Tesla sunt precum Opel-urile la noi. :)))
Prețurile
Capitolul ăsta e destul de dureros pentru turiștii ca noi. E nasol să mergi acolo cu lei și să cheltui coroane. Evident că pentru ei, prețurile sunt ok, raportat la salariile pe care le au, dar pentru noi, e altă poveste…
Ca să vă faceți o idee:
- o sticlă de Cola la 500ml = 35 NOK = 17 RON
- o Cola la 330ml (la terasă) = 40 NOK = aprox 20 RON
- o pungă de chipsuri = 25-30 NOK = 12-15 RON
- o cafea (lungă cu lapte) = 40 NOK = aprox 20 RON (la noi nici la Starbucks nu dai atâta pe o cafea).
- un magnet de frigider = 29-59 NOK = 14-30 RON
- o carte = minim 99 NOK = 48 RON (eu n-a văzut nici una mai ieftină de atât)
Ideea e că nu putem compara prețurile lor cu cele de la noi pentru că e total greșit. Evident că avem tendința să facem imediat conversia în lei, dar trebuie să ne gândim că prețurile sunt calculate în funcție de salariile lor care sunt de câteva zeci de mii de coroane.
Oamenii
Sunt foarte calmi și foarte simpli. Toți par așa super relax, nu e nimeni fancy și simandicos. Prin mall erau fetele îmbrăcate de ziceai că-s în haine de casă. Au o simplitate aparte care le dă așa un aer de „mă doare-n paișpe de ce crede lumea”.
Norvegienii sunt blonzi cu ochi albaștri. Femeile sunt superbe. Zici că-s zeițe cu păr de aur și cu pielea ca laptele. Se vede că au sânge de vikingi în ei pentru că la 13 grade când noi eram cu gecile pe noi ăștia erau în sandale și-n pantaloni scurți :)).
Ah, uitasem să vă spun că acolo la ora 23:00 încă se vede apusul pe cer, abia pe la 12 noaptea poți spune că e întuneric beznă și la 4 jumate deja se luminează :)). Poate de aia sunt oamenii ăia așa liniștiți. Au ziua mai lungă, au mai mult timp să facă tot felul de chestii.
Mă opresc aici pentru că nu vreau să mă lungesc prea mult. Am încercat să sintetizez un pic primele lucruri pe care le-am observat când am ajuns în Norvegia.
Vor mai urma 2 articole, zilele următoare: unul despre Arendal și unul despre Grimstad – cele 2 orașe pe care le-am vizitat noi.
Rămâneți în zonă măcar pentru poze, dacă nu pentru povestea în sine. Vă promit eu că va merita așteptarea!
Norvegia e superbă!
Atât mai pot spune acum… e genul ăla de loc în care trebuie să ajungi măcar o dată în viață!
