Chiar dacă am stat doar o zi în Bratislava, am făcut aproape 15km pe jos descoperind orașul și împrejurimile sale. În prima parte din povestea excursiei la Bratislava vă povesteam despre ce am făcut dimineața, înainte să mergem la cazare. Ambele locuri pe care le-am văzut dimineața ne-au oferit o imagine de sus a Bratislavei. În a doua parte a zilei, am început să luăm la pas străzile orașului iar ceea ce am văzut mi-a rămas întipărit în minte și în suflet.
Cazarea
Nu cred că puteam face o alegere mai bună în ceea ce privește cazarea. În momentul în care ne-am hotărât să vedem Bratislava am căutat cazări pe Booking.com, astfel încât să îndeplinească următoarele cerințe:
- să fie o cameră cu pat dublu și baie proprie
- să nu fie foarte departe de centru
- să aibă mic dejun inclus
- să nu fie exagerat de scumpă
Oferte erau multe și pentru toate buzunarele, dar noi ne-am hotărât că vrem să stăm la Chill House. Pe mine m-au convins pozele, desigur. Decorul camerelor și balconul au fost primele lucruri care m-au convins. Pretul a fost acceptabil, aveam baie proprie, nu era departe de centru (maxim 3km) și aveam și micul dejun asigurat. Chill House, să fie! Am făcut rezervarea imediat.
După plimbarea noastră pe la Devin și UFO, când am ajuns în cameră am crezut că sunt în Rai. Baia impecabilă, camera superbă. Am lăsat bagajele și ne-am trântit direct pe balcon cu câte o bere rece pentru că meritam măcar atâta lucru.
Minunăția asta se întindea în fața ochilor noștri. Vă dați seama cât de bine ne-a picat berea aia, nu? Ținând cont că toată Bratislava e un deal și-o vale, de urci și cobori trepte până-ți dai sufletul, Chill House nu putea fi poziționată mai bine de atât. Într-un vârf de pantă, într-o zonă liniștită, plină de căsuțe și căsoaie de diplomați slovaci.
Vă dați seama că nu-mi venea să mai plec de acolo… atât de tare îmi plăcea, dar mă rodea stomacul de foame și de la cisterna de cafea pe care o băusem în noaptea trecută. Așa că am plecat înapoi spre centru să căutăm ceva bun de băgat la maț. Ne-au recomandat băieții de la pensiune un restaurant unde se servește mâncare tradițională așa că am pornit într-acolo.
Mâncarea
Am ajuns în centru obosiți de la câte trepte am urcat și câte delușoare am coborât așa că ne-am trântit direct la terasa restaurantului Bratislavský Meštiansky Pivovar. Am cerut două porții de mâncare tradițională și ni s-a adus asta:
N-aș putea să vă spun cum se numesc, pentru că slovaca nu e chiar o limbă pe care o înțeleg. Erau un fel de bulgări de cartofi (care semănau cu un fel de piure mai tare) umplute cu brânză de oaie sau cu carne tocată, iar lângă aveau ceapă caramelizată, varză acră, niște bacon, smântână și ceva condimente. Sincer mi s-au părut mici porțiile, dar de fapt ne-am săturat amândoi și au fost și foarte bune. E ciudată, în felul ei, mâncarea lor tradițională, dar e foarte gustoasă și îmbină multe texturi și arome diferite.
La pas pe străzile orașului de pe Dunăre
După ce-am mâncat bine am pornit-o hai-hui pe străzi. Nu am avut o țintă, nu voiam să vizităm nimic, ci pur și simplu să ne plimbăm.
Așa am ajuns să trecem prin Poarta lu’ Mihai (Michael’s Gate), care este singura poartă din vechea cetate medievală care a supraviețuit trecerii timpului. Aceasta a fost construtiă aproximativ pe la 1300 și a fost recondiționată în 1758.
Apoi am ajuns pe aleile înguste din centrul vechi. Acestea erau împânzite de terase și de magazine de suveniruri. Turiști la tot pasul. O mulțime! Era atât de aglomerat încât abia am reușit să-mi fac și eu câteva poze ca să am ce să vă arăt.
În celălat capăt al străduței pe care ne plimbam noi, am dat de Catedrala Sfântului Martin (St. Martin’s Cathedral) a cărei turlă de 85m domină într-un mare fel centrul vechi al Bratislavei.
Teatrul Național din Bratislava este o altă clădire superbă din centrul orașului.
Ceea ce nu am apucat să vizităm a fost Castelul din Bratislava. L-am văzut semeț și impunător atât de pe străzile din centru (pentru că se află pe un deal chiar în spatele Catedralei Sf. Martin), de pe faleză, dar mai ales din UFO.
Ce să vă mai spun? Că mi-a plăcut Bratislava la nebunie? Că e un oraș superb care merită vizitat? Bănuiesc că v-ați dat seama deja din poze și din ceea ce v-am spus până acum.
Concluzii
După ziua petrecută la Bratislava am rămas cu o mulțime de aminiri frumoase și cu o grămadă de poze numa’ bune de pus în ramă. Când am decis să vizităm Bratislava nu știam nimic despre ea, dar am observat câteva lucruri cât am stat acolo așa că m-am gândit să le împărtășesc cu voi. Poate vă vor ajuta în momentul în care vă hotărâți să vizitați și voi orașul ăsta superb.
- Slovacia, în capul meu, părea o țară săracă, nu foarte diferită de România. Nu mă gândeam că e mare fâs, dar când am ajuns acolo mi-am schimbat total părerea.
- Moneda națională e EURO așa că nu trebuie să vă bateți capul cu cine știe ce conversii valutare.
- Limba slovacă e tare ciudățică, dar noi ne-am descurcat peste tot cu engleza.
- Nivelul de trai cred că e mult mai ridicat decât cel din România. Ne-am dat seama de asta după mașinile pe care le conduc slovacii. Ultimele modele de Mercedes, BMV, Jaguar. Am văzut și modele de mașini care nici nu știam că există. Ori oamenii acolo sunt bogați toți, ori mașinile sunt foarte ieftine. Dar cât de ieftină poate fi o mașină din 2018?
- Oamenii par foarte simpli și relaxați. Nu se rupe nimeni în figuri, n-am văzut dudui cocoțate pe tocuri în centru, sâmbătă seara, nu e nimeni fashion victim, au un stil vestimentar foarte lejer. Atât de lejer încât unii păreau că au ieșit din casă în pijamale.
- Dacă în general par relaxați, slovacii, în trafic sunt kamikaze. Traficul de la ei seamănă puțin cu cel din București, cu toate că n-am văzut pe nimeni mergând pe liniile de tramvai, sau pe banda special rezervată autobuzelor.
- Bratislava e plină de bicicliști. Asta poate pentru că și au piste frumos amenajate, spre deosebire de ceea ce e la noi în țară și mai ales în Timișoara
- Tocurile nu sunt o idee bună dacă vreți să vizitați Bratislava. Piatra cubică, trepte, urcușuri și coborâșuri abrupte. Doamnelor, fiți lady în adidași sau în orice încălțăminte comodă dacă nu vreți să vă rupeți vreun picioruș.
- Cu toate că e ditamai capitala, Bratislava e un oraș destul de liniștit. Parcă nu e atâta hărmălaie și atâta gălăgie continuă cum e la noi în București sau cum a fost la Praga.
Dar despre Praga revin cu alt artciol ;).
Până atunci, sper să vă fie utile poveștile mele despre Bratislava și sper din suflet să vă convingă să o vizitați. Sfatul meu e să vă programați măcar 2 zile pentru vizitarea Bratislavei, pentru că o zi nu e de ajuns. Mie și acum îmi pare rău că nu am stat mai mult…
