M-am tot gândit la un articol pentru #SmartStuff dar nu mi-a ieșit nimic. Am o perioadă dubioasă în care am impresia că nu îmi iese nimic bine. Am impresia că dacă scriu, nu scriu bine așa că zic pas ideilor din capul meu.

Îmi deschid sufletul și vă spun asta sincer ca să nu existe întrebări despre ce scriu sau mai bine zis, ce nu scriu.
Perioadele de genul ăsteia sunt cele în care îmi ajung la suflet tot felul de lucruri, care în mod obișnuit nu mi-ar fi ajuns. Așa ajung la subiectul articolului de astăzi: Lady Gaga.

Scriu rândurile astea ascultând soundtrack-ul filmului A Star Is Born.

Am ascultat Shallow cu multe luni înainte de a vedea filmul. Practic, piesa asta m-a făcut să vreau să văd filmul. Așa că l-am văzut și mi-a plăcut mult. Mult de tot. Am zâmbit și am plâns și am simțit că fiecare expresie a personajelor, fiecare notă muzicală din cântece, fiecare emoție mi se ducea direct în suflet și dincolo de el.

Nu pot spune că acțiunea filmului m-a dat pe spate. Povestea a fost cea care m-a făcut să-l iubesc.

Faptul că filmul a fost directed by Bradley Cooper, care a jucat și rolul principal masculin a fost un mare plus. El a vrut ca Lady Gaga să joace personajul feminin și probabil că nu putea face o alegere mai bună.

S-au potrivit atât de bine personajele lor cu povestea încât ai impresia că privești o poveste adevărată, în timp real. N-am simțit că mă uit la un film. Nu m-am uitat la ei doi ca la niște personaje. Am avut impresia că totul e real și asta spune multe despre un film.

Evident că după ce am văzut filmul, toate melodiile au căpătat altă însemnătate. Nu le-am mai ascultat cu urechile, ci cu sufletul pentru că acum erau legate de tot ce am simțit văzând filmul.

Și așa Shallow și Always remember us this way sunt pe repeat și le-am învățat toate versurile și le cânt de parcă aș avea talent. Dar evident că nu am.

Bradley Cooper și mai ales Lady Gaga au reușit să transmită niște emoții extrem de puternice prin rolurile lui Jackson Maine și Ally. Probabil că din acest motiv am început să o văd pe Lady Gaga altfel.

A început să îmi placă de ea pentru că aveam impresia că e mult mai mult decât ceea ce arată pe scenă.

Astfel am ajuns să mă uit astăzi la documentarul Gaga: Five Foot Two de pe Netflix.

Nu m-am uitat, l-am devorat, l-am respirat. Mi-a plăcut extrem de mult. Am plâns și am rămas uimită de cât de mult efort se depune în spatele unui nume.

Practic, Lady Gaga e un nume, un brand. Femeia, omul din spatele numelui e cel de care uită toată lumea. Prezența impecabilă pe scenă, în interviuri, în ședințe foto, ascunde tot ceea ce simte omul.

Documentarul ăsta mi-a confirmat încă o dată faptul că nu există perfecțiune.

O știm cu toții pe Lady Gaga cea care șochează mereu prin prezența ei. Ne amintim cu toții rochia ei din carne, dar oare cât de multe știm despre ea?

Sursă foto: http://popcrush.com

Femeia asta suferă zilnic. Și când zic că suferă mă refer la faptul că suportă niște dureri fizice greu de imaginat. Nu mai vorbesc de stresul psihic la care se supune pentru ca totul să iasă bine.

La un moment dat în timpul documentarului spune plângând că tot ce vrea ea este să facă muzică, să facă oamenii fericiți, să aibă o familie și să fie și ea fericită. Tot ea spune apoi că nu reușește să le facă pe toate.

Asta e o lecție pentru noi toți. Orice lucru în viața asta are un preț. Orice acțiune are consecințele ei. Trebuie doar să fim atenți atunci când alegem.

Mă bucur enorm că am ascultat Shallow, ca mai apoi să văd filmul care să mă facă să văd documentarul. Așa a ajuns Lady Gaga în topul artiștilor mei preferați. Pentru că e un artist, nu un nume, nu un brand!

Nu știu dacă are sens ceea ce am scris mai sus. Ideea principală e că voiam să vă recomand un film, două melodii și un documentar.

Alegeți voi în ce ordine să le vedeți.

Apoi încercați să răspundeți la întrebările care vor răsări în mintea voastră.

Eu încă încerc…

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns